Shoubak
Shoubak (în ) este o comună care se află la marginea de nord-vest a guvernoratului Ma'an în Iordania. Avea o populație de 19.297 de locuitori. La una dintre cele mai înalte altitudini deasupra nivelului mării din Iordania, acest municipiu este renumit pentru fermele de mere și fructe. Castelul cruciat Montreal este situat în Shoubak.
Shoubak a fost pentru prima dată așezat de către edomiții care își aveau capitala în Bozrah în Guvernoratul Tafilah vecin, în al doilea mileniu î.Hr. A fost apoi mutată de către nabateeni în primul mileniu î.Hr.
Shoubak este cunoscut pentru castelul său cruciat Montreal. Împreună cu Petra și Aqaba, Shoubak formează al treilea cap al acestui triunghi care se află la intersecția dintre Siria, Arabia Saudită și Egipt. Altitudinea sa unică (1330 m deasupra nivelului mării) i-a conferit o importanță strategică.
Importanța Shoubakului a atins apogeul după ce Baldwin I al Ierusalimului a preluat controlul asupra acestuia, tăind rădăcinile dintre Egipt și Siria, castelul Montreal a fost construit pe vârful unui deal acolo în 1115. Shoubak a fost apoi anexat la Dinastia Ayyubidă de către Saladin în 1187.
Shoubak a devenit Nahie în 1894 și aparținea administrativ departamentului otoman de atunci Kerak In 1973, În 1973, a fost clasat până la un kaza. În cel de-al 31-lea Sistem de Divizii Administrative din 1995, Shoubak a devenit un departament complet în cadrul Guvernoatului Ma'an care beneficiază de programul de descentralizare.
Orașul Shoubak s-a revoltat împotriva otomanilor în 1900 și în 1905.
În timpul Revoltei arabe, T. E. Lawrence a intrat în Shoubak în februarie 1918, comentând: „Am trecut peste creasta și am coborât până la baza conului frumos, a cărui coroană murală era peretele inel al vechiul castel din Monreal, foarte nobil pe cerul nopții.” La plecare, el a scris: „... am patinat cu timiditate pe poteca rapidă până la câmpia deschisă peste care încă se întindea drumul roman cu grupurile sale de jaloane căzute, înscrise de împărați celebri”.
Shoubak a fost pentru prima dată așezat de către edomiții care își aveau capitala în Bozrah în Guvernoratul Tafilah vecin, în al doilea mileniu î.Hr. A fost apoi mutată de către nabateeni în primul mileniu î.Hr.
Shoubak este cunoscut pentru castelul său cruciat Montreal. Împreună cu Petra și Aqaba, Shoubak formează al treilea cap al acestui triunghi care se află la intersecția dintre Siria, Arabia Saudită și Egipt. Altitudinea sa unică (1330 m deasupra nivelului mării) i-a conferit o importanță strategică.
Importanța Shoubakului a atins apogeul după ce Baldwin I al Ierusalimului a preluat controlul asupra acestuia, tăind rădăcinile dintre Egipt și Siria, castelul Montreal a fost construit pe vârful unui deal acolo în 1115. Shoubak a fost apoi anexat la Dinastia Ayyubidă de către Saladin în 1187.
Shoubak a devenit Nahie în 1894 și aparținea administrativ departamentului otoman de atunci Kerak In 1973, În 1973, a fost clasat până la un kaza. În cel de-al 31-lea Sistem de Divizii Administrative din 1995, Shoubak a devenit un departament complet în cadrul Guvernoatului Ma'an care beneficiază de programul de descentralizare.
Orașul Shoubak s-a revoltat împotriva otomanilor în 1900 și în 1905.
În timpul Revoltei arabe, T. E. Lawrence a intrat în Shoubak în februarie 1918, comentând: „Am trecut peste creasta și am coborât până la baza conului frumos, a cărui coroană murală era peretele inel al vechiul castel din Monreal, foarte nobil pe cerul nopții.” La plecare, el a scris: „... am patinat cu timiditate pe poteca rapidă până la câmpia deschisă peste care încă se întindea drumul roman cu grupurile sale de jaloane căzute, înscrise de împărați celebri”.
Hartă - Shoubak
Hartă
Țară - Iordania
Drapelul Iordaniei |
Teritoriul Iordaniei, sărac în resurse, dar bogat în istorie, a început să fie menționat în jurul anului 2000 î.Hr. când semiții amoriți s-au stabilit pe malul estic al râului Iordan, în timp ce canaaniții (care aparțineau de filisteni) s-au așezat pe malul vestic al Iordanului. Printre invadatorii și coloniștii care au trecut prin Iordania se numără, în ordine cronologică, anatolienii, egiptenii, israeliții, asirienii, babilonienii, perșii, grecii, caldeenii, romanii, arabii musulmani, cruciații creștini, otomanii și britanicii.
Valută / Limbă (comunicare)
ISO | Valută | Simbol | Significant Figures |
---|---|---|---|
JOD | Dinar iordanian (Jordanian dinar) | دا | 3 |
ISO | Limbă (comunicare) |
---|---|
AR | Limba arabă (Arabic language) |